În urma noastră răman
umbre
Târziu am înteles ce-am
moştenit,
Şi de-am trăit doar
vremuri sumbre
Noi tot ne-am bucurat şi
am iubit.
Durere-n suflet am purtat
cu toţii
Şi de aceea noi, n-am
înţeles
Că n-am crezut în ironia sorţii
Şi n-a fost drept ce ne-am
ales.
Iar de-am avut o
bucurie-n viaţă
Noi am plătit de două ori,
Prea mulţi cu inima de
gheaţă
Ce n-o topesc nici zece
sori.
De am greşit am învăţat
doar din greşală
Nimic în viaţă nu-i aleator,
Timpu-a trecut petală cu
petală
Şi a lăsat mizerie pe
covor.
Un fulg purtat pe aripă
de vânt
Am învăţat că fericire-i
trecătoare,
Spui te iubesc eu înţeleg
doar un cuvânt
Uşor de zis când clipa-i
muritoare.
Noi ne-am pierdut prin trenuri colorate
Şi controlorii au murit
cu toţi,
Am coborâ dar garile-s
uitate
Şi toţi mecanicii sunt morţi.
Alex Papoiu
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu